-
miercuri, 27 august 2008
As vrea sa...
Calatoresc in timp.Pur si simplu sunt curios ce va fi mai departe, ma arde un foc invizibil de o bucata de timp, o viata de om e mult prea putin!Mintea mi'e invaluita in fictiune, sa fiu nemuritor sa traiesc mii de ani sa supravietuiesc sutelor de razboaie, caderi economice, topiri, inghetari etc.Sa cunosc dinastii intregi, sa fiu necunoscut, sa stau sa observ primordialitatea lumii.Da, cred ca inca suntem in procesul de creatie, 2000 de ani de cand existam, poate mai traim inca 1000, sau inca 10 milioane de ani, nu conteaza vreau sa stiu.
Sa imi treaca prin mana toate tehnologiile posibile, sa asimilez cat mai multa informatie.Nu visez sa conduc masini zburatoare,fantezii star wars, in nici un caz.Vreau sa vad cum se schimba pamantul, oamenii.Oare isi vor schimba starea de spirit ? Sau vor ramane la fel de rai.Da, oamenii sunt rai, este dovedit.Sunt curios in privinta solutiilor catastrofelor globale, pana unde va fi dispus omul sa ajunga ca sa supravietuieasca.Ma duce gandul la arhicunoscuta carte a lui Wells.Oare se vor forma alte rase de oameni, rase care depasesc imaginatia oricarui scriitor SF.
Am atatea idei despre viitor, incerc sa le gandesc pe toate in acelasi timp si esuez dramatic si ma chinui sa stiu, sa intuiesc, sa fiu ca batranul dascal a lui Eminescu, care strabate cu gandul mii de veacuri si vede cum soarele va fi cauza extinctiei, cum va aparea ranit si rosu, pe cale de a se stinge, cum planetele isi strica sensul si stelel cad precum frunzele unui copac in apropierea toamnei.Apocalipsa.Alt subiect controversat.Care a fost primul prevestitor a acesteia, sute de filozofi, mii de carti despre acest subiect.Mintea mi'a luat'o inainte, s'a materializat sub o forma vie si mi'a scapat de sub control.
Suntem un "musuroi de furnici" in infinitul univers, nu contam pentru nimeni, la fel cum nici noua nu ne pasa de vietatile inferioare.Incerc sa ma calmez, ma zbat degeaba.Poate nu voi vedea ziua de maine, si ma gandesc la nesfarsit.Ma intind in pat,incet, ma imprastii in spatiu si in timp si plutesc in infinitul vid, nu stiu nimic, nu vreau sa stiu.
vineri, 22 august 2008
Ce este dragostea ?
Din cele mai vechi timpuri, dragostea a fost preaslavita sau condamnata de catre poeti, prozatori si de cantareti. Ea este sentimentul divin ce te poate ridica instantaneu in al 9-lea cer sau ea te pot arunca cu violenta in al 9-lea iad.
Datorita dragostei neimpartasite, aproape toate poeziile de dragoste ale lui Mihai Eminescu descriu cu tristete acest sentiment. Poezia ‘Ce este amorul?’ il prezinta prin antiteze ce ii demonstreaza complexitatea.
In prima strofa se repeta titlul poeziei si se prezinta prin metafora ‘un lung prilej pentru dureri’ definitia acestui sentiment. Dragostea este privita ca un stapan rau, ce aduce numai durere. Acest tiran lacom isi cere tributul: mii si mi de lacrimi. Intensitatea sentimenteleor creste gradat, atingand apogeul prin superlativul absolut ‘mii si mi de lacrimi’. Dragostea este personificata fiind considerata o fiinta. Prin alegorie, ea devine ceva concret, real, aproape palpabil
Dragostea este considerata in strofa a doua a poeziei un blestem. El te leaga pe veci de singura dragoste adevarata ‘incat sa n-o mai poti uita viata ta intreaga’. Dragostea capata un caracter magic, fiind personificata in blestem. Ea este o boala incurabila de care nu poti scapa pana la moarte. Iubirea ne face sa privim atenti persoana dorita astfel orice semn insignifiant pentru altii ne poate capta atentia si ne poate face fericiti(‘De-un semn din treacat de la ea/El sufletul ti-l leaga’).
Dragostea are nevoie de intimitate. Aceasta este ceruta de catre inima(‘Cum inima ta cere), care este personificata, atribuindu-I-se rolul intregii noastre fiinte. Omul nu mai este om, el ajunge sa fie format numai din imina.
Strofa a patra neaga intimitatea creandu-se astfle o antiteza intimitatea-universalitate”dispar si ceruri si pamant’, indragostitii devenind centrul universului, si fiind cunoscuti de toata lumea. In inima universului, in loc deschis iubitii isi creaza intimitatea lor spirituala(‘Totul atarna de-un cuvant soptiti pe jumatate’-epitet).
Obsesia sentimentului de iubire este vazuta ca un lucru de care nu poti scapa, in afara de momentul cand esti cu persoana iubita. Un gest mic personificat’pas facut alene’ , ‘o dulce strangere de mana’(epitet) , ‘un tremurat de gene’ il urmaresc pe indragostit saptamani intregi.
Tot ce aduce aminte de iubita, il incanta pe indragostit. Amintirile meforizate prin cuvantul ‘luminatori’(care indica drumul)iau proportii cosmice, fiind comparate cu soarele si luna(‘te urmaresc luminatori ca soarele si luna’). Amintirile sunt un sentiment pregnant, lucru simbolizat de cei doi astrii , ai zilei si ai noptii.
In ultima strofa iubirea este considerata o prescriptie a destinului, o partea Karmei. Prin personificarea metaforica ‘liana’ ea simbolizeaza liantul dintre doua persoane. Apa reprezinta o piedica impotriv iubirii dintre doi oameni, insa in cele mai multe cazuri ea este depasita cu usurinta.
In viziunea autorului dragostea este o parte a vietii, o jertfa ceruta de destin, o boala, un blestem al karmei si o legatura foarte puternic
vineri, 8 august 2008
Moralitatea adolescentului si a tinerilor din ziua de azi, Credinta
Moralitatea adolescentului:
Toate aceste aspecte ale partii materiale a tineretului interactioneaza cu componenta spirituala a sa. Este clar ca moralitatea este influentata de conditia sociala si de concepta tinerilor despre lumea materiala. Se poate usor constata ca in randul tot mai multor tineri moralitatea este la un nivel foarte scazut. La aceasta situatie s-a ajuns datorita mass-mediei, filmelor si datorita starii sociale a multor tineri: unii obisnuiti cu banii inca de mici, altii saraci dar dornici sa iasa din aceasta stare prin orice mijloace.
Doar urmarind emisiunile pentru tineret si citind revistele dedicate tot lor ajungem la o concluzie foarte trista. Vorbele sunt de prisos cand avem cu totii posibilitatea sa ne documentam in fiecare zi datorita mass-mediei.
Credinta si-a pierdut aproape orice mai insemna pentru tineret. Cati tineri de la orase mai merg la Biserica macar de marile sarbatori? Muzica promoveaza in general "liber-cugetatorii" si este "la moda" sa faci cum a facut orice membru al unei formatii indiferent de moralitatea sa.
Sa ne inchipuim revista „Hei!”, revista pentru tineret, apare bilunar. Ea, bineinteles, contine doua pagini de can-canuri din lumea muzicii a filmului, si nu numai. Evident ca ofera si trei topuri, precum si nelipsita pagina psihologica si nu de putine ori parapsihologica in care trei adolescente frustrate trimit o data la doua saptamini, inca de la prima editie, aceleasi trei scrisori: „Sint grasa”, „Am sinii prea mici” si „M-a parasit pentru ca am refuzat sa facem dragoste”. De asemenea, in fiecare numar (cum s-ar putea altfel?), retardata studenta in anul trei la agronomie, recomandata de redactie ca „psihologul care va intelege si va sta intotdeauna la dispozitie” raspunde la aceste trei scrisori cu aceleasi trei clisee: „Greutatea nu c”, „O sa-ti creasca” si „Ai luat decizia corecta”.Daca insa va inchipuiti ca acesta este singurul tip de publicatie pentru adolescenti, va inselati.
Exista persoane care pot mult mai mult si revistele la care acestea scriu. Bineinteles ca si in acestea vom gasi birfe, topuri si scrisori ale copilelor disperate, dar aceste publicatii sint mai mult decit atit. Ele contin pagini intregi (vai copacilor taiati pentru ele) de opinii legate de societate si de prejudecati, de eseuri pe teme tabu, si nu in ultimul rind, in forma ciresei de pe tort, de filosofie. Aceasta este pina la urma masura valorii intregii reviste si a efortului depus, pagina de filosofie, iar tema care respira atit de flagrant din toate rubricile de acest fel este una singura: Dumnezeirea.
Aceasta este concluzia la care am ajuns: este la moda sa scrii despre Dumnezeu, si nu numai sa scrii, ci si sa vorbesti, sa te certi, sa te paruiesti prin cafenele pentru a-ti apara punctul de vedere. Nu de mult o inalta fata preoteasca imi spunea ca spiritul voltairian a murit de mult si ca tinerii din ziua de azi nu mai simt nici o placere din a-l desfiinta pe Dumnezeu. Am constatat insa, mai tirziu, ca se insela amarnic. Tinerii se impart azi in doua categorii: rebelii - nu toti atei, dar eretici – si indiferentii – in general niste fiinte subumane.
Cei care cred cu adevarat in Dumnezeu mai intilnesti unul la zece mii iar aceia care mai iau apararea creditei o fac sub forma individualismului, solipsismului sau a aberantelor variatiuni misticiste. Si atunci inevitabil ma intreb: sa fie doar virsta sau revine moda? Nu sint un sociolog bun si nici un psiholog perspicace, dar inclin catre prima varianta: adolescentele minti in formare sint foarte usor de influentat si cum ideile eretice (cum le spune biserica) se gasesc pe toate drumurile, tentatia e mare.
Tinerii vad razvratirea fata de biserica sub care au crescut ca o emancipare, o indrazneala pentru care ar trebui sa fie felicitati, dar de foarte multe ori lupta lor se reduce doar la dorinta de a fi admirati. Adesea problemele palpabile, erotice, familiale, scolare sau de orice alta natura se transpun in plan metafizic pentru ca ei se simt neglijati, neprotejati de catre Dumnezeul lor – expresie a recent uitatei esente parentale. Ceea ce adauga un plus de nemultumire este ca nici unul dintre adultii din jurul lor nu pare a le lua in serios suferinta, nici parintii, carora de cele mai multe ori le vine si mai greu decit copiilor lor sa comunice, si nici consilierii, psihologii, doctorii, duhovnicii, etc - oameni la care niciodata nu vor apela de buna voie.
In realitate preotii (caci despre ei vorbim aici), mai ales cei trecuti de o virsta, se intereseaza mai mult de-o gramada de soarta tinerelor oi ratacite si nici nu dau o covirsitoare importanta „nerusinatelor” opinii pe care acestea le exprima. Lucrul este in schimb scuzabil, iar preotii isi vad de acatistele lor asemenea caravanei latrate de ciini, pentru ca marii majoritati a acestor revolutionari „le va veni mintea la cap”. Interesanta este insa deductia ce se desprinde din acest rationament. Cum ramine cu cei care se simt in continuare revoltati si contestatari, desi de mult au inceput sa se barbiereasca in fiecare dimineata? Inseamna ca inca nu si-au incheiat socotelile cu adolescenta si ca undeva, intr-un cotlon prafuit, inchis pentru renovare, ascunsa, dar inca in viata o problema se afla in stand-by. Asa sa fie oare?
"Tinerii din ziua de azi, nu mai au pic de bun simt!...", zice adolescentul imitandu-i in batjocura pe adulti. Dar chiar avem de-a face doar cu un cliseu ridicol? Am intalnit doua versiuni, pe care le reproduc mai jos, ale melodiei "Ani de liceu" din filmul "Liceenii" aparut prin anii 80. Prima este versiunea originala din film, ia a doua este o creatie recenta, a unui grup tip "ciuperca muzicala postrevolutionara". Diferentele sunt edificatoare.
Pentru noul tineret, "emotiile la romana" si "greul de la mate" au fost inlocuite de "cercelul din buric" si "telefonul care suna in ore". Copii razgaiati si hedonisti, produse ale culturii fast-food si big-brother, crescuti cu snickersul in coltul gurii, si coca-cola in pahar, ei nu mai au timp de teme, vor sa fie lasati in pace sa pluteasca in sfertodoctia lor, dar sunt "exact cum si-au dorit".Dar totusi nu ar fi ceva normal pentru noua generatie??Stim cu totii ca , noi , tinerii din ziua de azi suntem foarte diferiti in comportament ,obiceiuri si nu numai de parintii si chiar bunicii nostrii.Dar sa nu generalizam.
Nu toti tinerii sunt la fel , fiecare copil e unic in felul fie fie prin gandire ,actiuni sau comportament si fiecare copil a fost educat de parintii intr-un mod unicat apropiat de valorile morale ale parintilor.Ceea ce este tragic este faptul ca exista parintii care nu s-au ocupat de educarea si cresterea copiilor intr-un mod normal si au fost aproape indiferenti la ceea ce face copilul.Acest lucru a dus in majoritatea cazurilor la aparitia unor tineri debusolati care ajung sa se drogheze , sa se lase de scoala sau chiar mai rau sa comita infractiuni grave.Dar oare numai parintii sunt de vina.NU ,asta in mod sigur, intalnim adesea tineri provenind din familii cu statut social foarte impresionant sau familii simple dar care s-au ocupat de copii lor.Insa ce ii determina pe acesti copii sa ajunga un exemplu negativ pentru societate.
Eu sunt de parere ca aici intervin mai multi factori.In primul rand statul roman care nu se ocupa cum ar trebuii de buna educatie a “noii generatii” ,in al doilea rand mass-media.Mass-media are o influenta foarte mare asupra adolescentului modern deoarece tinerii din ziua de azi traiesc intr-o era a tehnologiei un televizorul si calculatorul au devenit obiecte des intalnite in casele noastre.Specialistii sunt de parere ca in ultimii 10 ani tineretul a fost “bombardat” cu mesaje cu influenta sexuala mare, trupele de muzica care au in componenta fete au inceput sa poarte costumatii din ce in ce mai provocatoare exemplu lor fiind urmarit si de tinerele fete care incearca cat mai mult sa semene cu idolii lor.
Dupa o lunga perioada de timp in care preocuparile legate de sex erau catalogate (in cel mai fericit caz) drept neserioase si imorale, mijloacele de comunicare in masa au fost invadate de subiecte "fierbinti". Indiferent de forma ei de manifestare, fie prin diverse publicatii, emisiuni de radio sau TV, filme, site-uri Internet etc, sexualitatea a patruns incet dar sigur pe piata romaneasca, producand un impact major asupra oamenilor, indiferent de varsta si sexul lor. Practic nu exista domeniu de activitate unde sexualitatea sa nu fie prezenta, fie ea explicita ori sugerata. Pana si banalele reclame la diferite marci de ciocolata sau cafea apeleaza la sexualitate.
Aceasta invazie de subiecte "fierbinti", strict interzise altadata a avut efecte benefice dar si negative asupra societatii.Si filmele au avut un impact negative asupra tanarului care urmarind aceste filme incearca sa-si imite eroii de multe ori acest lucru are efecte negative nu de multe ori vedem la stiri pusti care si-au omorat prietenii pentru ca asa au vazut in vreun film la televizor.
joi, 7 august 2008
ROLUL FAMILIEI
Rolul familiei
Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influienteaza si modeleaza persoana umana.Unii merg chiar mai departe si sustin ca actiunea ei asupra persoanei e atat de mare ,incat ea egaleaza actiunea celorlalte grupuri sociale.Aceasta este cu deosebire cazul cercetarilor care vin dinspre psihanaliza,psihologia sociala si sociologie sustinand ca familia este :adevaratul laborator de formare a persoanei.
Transformarea individului in persoana adica in ;individ cu status social” este intai de toate opera familiei.Sunt doua cauze care explica aceasta influeta a fam.asupra persoanei;una este legata de faptul ca actiunea fam.se exercita mai de timpuriu iar a doua de acela ca multa vreme fam. e calea prin care se canalizeaza oricare alta actiune de socializare ,ea fiind identica cu intreaga lume sociala a copilului. Una dintre caracteristicile fundamentale ale curbelor de invatare este ca toate urca f.repede la inceput si apoi tot mai incet mai tarziu,avand deci o accelerare negativa.Aceasta inseamna ca eficacitatea actiunii mediului e f.mare in primii ani,mica mai tarziu si f.mica dupa 25-30 ani cand totul devine fix si imuabil;deci fam.
Ii revine astfel privilegiul de a-si exercita influeta de la inceput. Acest privilegiu este dublat de un al doilea;actiunea fam. nu e numai cea mai timpurie dar multa vreme e si singura avand pe deplin monopolul fiind singurul factor de socializare a copilului din perioada prescolara 1.Interactiunea dintre frati si ordinea nasterii Faptul de a fi nascut primul sau ultimul ,precum si acela de a fi copii multi sau putini ,are importante repercursiuni asupra dezv.persoanei. Voi lua cazul primului copil;multa vreme-un an cel putin el e singurul copil,in consecinta dragostea mamei si a celorlalti membri ai fam este concentrata asupra lui,fiind centrul de interes al tuturor. Cand este certat de tata e rasfatat de mama si bunici sau invers ,in asa fel incat copilul unic e de obicei un copil rasfatat,constiinta de sine pe care o dezv.este eminamente egoista –egocentrica.
Pentru copil parintii si cei din jur sunt niste instrumente si tentacole de care el se serveste ptr.satisfacerea trebuintelor.Astfel copilul ajunge sa fie un mic tiran,care stapaneste pe toti ceilalti,aservindu-I printr-o metoda sau alta printre care plansul. La inceput plansul este expresia unei dureri cu cauza interna sau externa.Parintii alertati de planset cauta sa faca copilului in voie pentru a inceta, fapt care dupa 10-20 de repetari copilul ajunge sa invete legatura dintre plans si sosirea parintilor in consecinta el nu va plange numai la durere ci si atunci cand doreste pur si simplu prezenta parintilor;in acest mod plansul ajunge sa fie primul act de interactiune orala cu cei din jur,a carui f-tie e cea de comanda catre cei apropiati pt a-ai face pe plac.
Daca primul copil nu este urmat de un altul,din copil prim devine copil unic,atunci atentia parintilor fata de el va si mai mult crescuta,. indeplinandu-I orice capriciu. Prin urmare copilul nu e numai rasfatat,dar e si mai cocolosit cu fel de fel de griji exagerate ptr a-l feri de boli ,uitandu-se faptul ca aceasta grija e cea mai sigura cale de a reduce rezistenta organismului .. Urm.caz- cand primul copil este urmat de al doileaDin unicul copil el ajunge cel mai mare si astfel trebuie sa fie cel mai cuminte renuntand la orice conflict in favoarea celui mic.
Atentia parintilor trece dintr-o data asupra copilului mic,copilul prim trecand pe un plan secundar facandu-l sa sufere un fel de detronare.(adler) IN diferitele conflicte dintre cei doi victoria poate fi de paretea celui mai mare dar de obicei lucrurile se intampla invers,parintii se amesteca in ac.conflict luand partea celui mai mic. Datorita acestor renuntari pe care c.mare e silit sa le faca in fav,celui mic ,precum si lipsa de afectiune,copilul mare va dezv.o personalitate de invins ajungand o persoana supusa si introverta.
In cazul cand acest complex al detronarii ia forme mai grave ,copilul mare ajunge la o serie de acte bolnaviciaose cu care reactioneaza fata de parinti in sens de razbunare;urinatul in pat e una din ac.reactii. Copilul mic datorita faptului ca se bucura de afectiunea si concursul parintilor reuseste cu ajutorul lor sa iasa invingator in cele mai multe conflicte,el va dezv.o personalitate agresiva si combativa,va fi o persoana cu o mare putere de initiativa si o fire extroverta.
IN cazul cand copilul mare este fetita iar cel mic este baiat, aceasta orientare a firi si personalitatii celor doi, copii are efecte bune cu conditia sa nu se faca exagerari.Aceasta deoarece firea agresiva si puterea de initiativa se potrivesc f.bine vietii pe care baiatul e chemat sa o duca,tot asa precum supusenia fetitei e o trasatura f.potrivita ptr.viata pe care ea e chemata sa o traiasca.Lucrurile stau mai putin norocos in cazul invers,cand copilul mai mare este baiat si cel mic fetita,aceasta deoarece dezv.personalitati lor se va face in contradictie cu firea si rostul lor.Fetita care e mai mica ve dezv. mai multe insusiri masculine de agresivitate si initiativa iar baiatul va avea trasaturi feminine adica supusenie si lipsa de initiativa.
In cazul cu trei copii,copilul mare isi pastreaza aceleasi caractere dar putin atenuate,deoarece el gaseste o anumita consolare in faptul ca rivalul sau ,copilul al doilea,ajunge sa fie c.mijlociu si sa sufere si el pe urma copilului mai mic.atunci c.mijlociu avand un frate mare si unul mic el va ajunge sa aiba dezv. cea mai echilibrata avand o justa balanta intre agresivitate si supusenie,retragere in sine si spirit de initiativa.Copilul ultim dezv. caractere specifice copilului mic,intucat insa dragoste parintilor s-a mai racit intre timp,concursul si afectiunea pe care el le va primi din partea parintilor vor fi mai reduse.
In acest mod trasaturile de agresivitate caracteristice copilului celui mai mic vor fi atenuate,De asemenea se constata o atenuare si la copilul mai mare el dandu-si seama de detronarea c.al doilea care a fost dusmanul sau,prinde sentimente mai bune fata de e si de parinti si mai ales de copilul cel mai mic D.p d v psihologic situatia cu trei copii este situatia cea mai fericita ,capabila sa dea cele mai normale si sanatoase rezultate.
Lucrurile iau o trasatura cu totul diferita la aparitia celui de al 4-lea sau al 5=lea copil.Acest copil nu este asteptat cu dragostea si infrigurarea cu care a fost primul si al doilea el este privit cu o oarecare nemultumire ,astfel devenind cazul copilului nedorit,socotit ca o sarcina ptr.fam atat d.p.d.v familial, social cat si economic.Daca copilul prim era imbuibat cu prea multa dragoste ,ultimul fiind nedorit este tratat cu raceala.Urmarea poate fi un sentiment de culpabilitate neexplicata ptr,copil care ii va sapa vointa si increderea in cei din jur,ii va inchide firea sau eventual o revolta contra fam.urmata mai tarziu de o revolta contra oricarei ordini sociale si f. curios o cautare si sete de dragoste,pe care cu greu o va gasi din cauza lipsei de incredere in oameni.
Copilul nedorit are sentimentul de a fi fost frustrat de ceva ce I se datora,anume de dreptul de a iubi si de a fi iubit,in sensul cel mai larg al cuvantului.Tot aici in acest grup al c,nedoriti trebuie grupati si copii din flori 2.Relatiile dintre copii si parinti Relatiile dintre frati si suror nu depind insa numai de ordinea nasterii ci de atitudinea parintilor.E in afara de orice indoiala ca educatia unui copil ,judecand dupa toata experienta pedagogica de veacuri,precum si dupa rezultatele obtinute de nesfarsitul sir al cercetarilor experimentale si statistice ,de laborator.,nu se poate obtine nici numai prin pedeapsa ,nici numai prin recompensa ,ci prin o justa combinare a lor.
Aceasta combinare variaza de la individ la individ ,dupa cum natura sa este mai recalcitranta sau nu ,si dupa imprejurari ,dependente de situatia sociala si economica a fam.si bunatatea sufleteasca a parintilor;uneori balanta e pastrata alteori nu,pedeapsa sau recompensa tragand mai greu in cumpana.Sa luam cazul cand balanta e in fav.metodelor corective de pedeapsa.Ecazul parintilor rai la inima de la natura sau inraiti de pe urma imp[rejurarilor prea vitrege in care au trait.La fel e cazul parintilor mult prea moralisti,preocupati intr-o masura excesiva de desavarsire morala a odraslelorlor.
In toate ac.cazuri copiii sunt pedepsiti si adeseori in modul cel mai brutal pt.cele mai mici transgresiuni ale codului familial si social.Uneori ac.pedeapsa le e aplicata chiar din senin ptr.simplu fapt ca parintii au un necaz care nu priveste cu nimic copiii;in alte cazuri pedeapsa e aplicata deoarece parintilor li se pare ca progresul copiilor merge prea incet,iar alteori fiindca sotii sunt certati sau eventual barbatul a suferit o admonestare sau pedeapsa la slujba. Rezultatele in toate aceste cazuri pot lua 2 cai;supunerea copiilor sau revolta lor.In cazul supunerii,- copilul dezv.o personalitate f.supusa care nu are nici o parere si nici o initiativa ajungand personalitati invinse,cu vointe frante ,cu mentalitate de sclav ,incapabili de a da ordine;,in societate sunt considerati copii cuminti si buni dati drept model.
Situatia lor devine neplacuta atunci cand ei parasesc fam.si intra intr-o lupta apriga a vietii;de dat aceasta ei se dovedesc niste invinsi,ptr ca sunt lipsiti de initiativa si curaj,nu stiu sa mearga pe propiile picioare si ajung sa fie repede dezarmati. In celalt caz de revolta- copilul va ajunge sa dezv.o personalitate de revoltat in care dorul razbunarii clocoteste continuu si care asteapta prima ocazie de manifestare a rebeliunii sale iar cu timpul va ajunge un revolutionar pornit contra oricarei ordine si disciplinei ,cautand sa rastoarne totul.
Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale deoarece ea influienteaza si modeleaza persoana umana.Unii merg chiar mai departe si sustin ca actiunea ei asupra persoanei e atat de mare ,incat ea egaleaza actiunea celorlalte grupuri sociale.Aceasta este cu deosebire cazul cercetarilor care vin dinspre psihanaliza,psihologia sociala si sociologie sustinand ca familia este :adevaratul laborator de formare a persoanei.
Transformarea individului in persoana adica in ;individ cu status social” este intai de toate opera familiei.Sunt doua cauze care explica aceasta influeta a fam.asupra persoanei;una este legata de faptul ca actiunea fam.se exercita mai de timpuriu iar a doua de acela ca multa vreme fam. e calea prin care se canalizeaza oricare alta actiune de socializare ,ea fiind identica cu intreaga lume sociala a copilului. Una dintre caracteristicile fundamentale ale curbelor de invatare este ca toate urca f.repede la inceput si apoi tot mai incet mai tarziu,avand deci o accelerare negativa.Aceasta inseamna ca eficacitatea actiunii mediului e f.mare in primii ani,mica mai tarziu si f.mica dupa 25-30 ani cand totul devine fix si imuabil;deci fam.
Ii revine astfel privilegiul de a-si exercita influeta de la inceput. Acest privilegiu este dublat de un al doilea;actiunea fam. nu e numai cea mai timpurie dar multa vreme e si singura avand pe deplin monopolul fiind singurul factor de socializare a copilului din perioada prescolara 1.Interactiunea dintre frati si ordinea nasterii Faptul de a fi nascut primul sau ultimul ,precum si acela de a fi copii multi sau putini ,are importante repercursiuni asupra dezv.persoanei. Voi lua cazul primului copil;multa vreme-un an cel putin el e singurul copil,in consecinta dragostea mamei si a celorlalti membri ai fam este concentrata asupra lui,fiind centrul de interes al tuturor. Cand este certat de tata e rasfatat de mama si bunici sau invers ,in asa fel incat copilul unic e de obicei un copil rasfatat,constiinta de sine pe care o dezv.este eminamente egoista –egocentrica.
Pentru copil parintii si cei din jur sunt niste instrumente si tentacole de care el se serveste ptr.satisfacerea trebuintelor.Astfel copilul ajunge sa fie un mic tiran,care stapaneste pe toti ceilalti,aservindu-I printr-o metoda sau alta printre care plansul. La inceput plansul este expresia unei dureri cu cauza interna sau externa.Parintii alertati de planset cauta sa faca copilului in voie pentru a inceta, fapt care dupa 10-20 de repetari copilul ajunge sa invete legatura dintre plans si sosirea parintilor in consecinta el nu va plange numai la durere ci si atunci cand doreste pur si simplu prezenta parintilor;in acest mod plansul ajunge sa fie primul act de interactiune orala cu cei din jur,a carui f-tie e cea de comanda catre cei apropiati pt a-ai face pe plac.
Daca primul copil nu este urmat de un altul,din copil prim devine copil unic,atunci atentia parintilor fata de el va si mai mult crescuta,. indeplinandu-I orice capriciu. Prin urmare copilul nu e numai rasfatat,dar e si mai cocolosit cu fel de fel de griji exagerate ptr a-l feri de boli ,uitandu-se faptul ca aceasta grija e cea mai sigura cale de a reduce rezistenta organismului .. Urm.caz- cand primul copil este urmat de al doileaDin unicul copil el ajunge cel mai mare si astfel trebuie sa fie cel mai cuminte renuntand la orice conflict in favoarea celui mic.
Atentia parintilor trece dintr-o data asupra copilului mic,copilul prim trecand pe un plan secundar facandu-l sa sufere un fel de detronare.(adler) IN diferitele conflicte dintre cei doi victoria poate fi de paretea celui mai mare dar de obicei lucrurile se intampla invers,parintii se amesteca in ac.conflict luand partea celui mai mic. Datorita acestor renuntari pe care c.mare e silit sa le faca in fav,celui mic ,precum si lipsa de afectiune,copilul mare va dezv.o personalitate de invins ajungand o persoana supusa si introverta.
In cazul cand acest complex al detronarii ia forme mai grave ,copilul mare ajunge la o serie de acte bolnaviciaose cu care reactioneaza fata de parinti in sens de razbunare;urinatul in pat e una din ac.reactii. Copilul mic datorita faptului ca se bucura de afectiunea si concursul parintilor reuseste cu ajutorul lor sa iasa invingator in cele mai multe conflicte,el va dezv.o personalitate agresiva si combativa,va fi o persoana cu o mare putere de initiativa si o fire extroverta.
IN cazul cand copilul mare este fetita iar cel mic este baiat, aceasta orientare a firi si personalitatii celor doi, copii are efecte bune cu conditia sa nu se faca exagerari.Aceasta deoarece firea agresiva si puterea de initiativa se potrivesc f.bine vietii pe care baiatul e chemat sa o duca,tot asa precum supusenia fetitei e o trasatura f.potrivita ptr.viata pe care ea e chemata sa o traiasca.Lucrurile stau mai putin norocos in cazul invers,cand copilul mai mare este baiat si cel mic fetita,aceasta deoarece dezv.personalitati lor se va face in contradictie cu firea si rostul lor.Fetita care e mai mica ve dezv. mai multe insusiri masculine de agresivitate si initiativa iar baiatul va avea trasaturi feminine adica supusenie si lipsa de initiativa.
In cazul cu trei copii,copilul mare isi pastreaza aceleasi caractere dar putin atenuate,deoarece el gaseste o anumita consolare in faptul ca rivalul sau ,copilul al doilea,ajunge sa fie c.mijlociu si sa sufere si el pe urma copilului mai mic.atunci c.mijlociu avand un frate mare si unul mic el va ajunge sa aiba dezv. cea mai echilibrata avand o justa balanta intre agresivitate si supusenie,retragere in sine si spirit de initiativa.Copilul ultim dezv. caractere specifice copilului mic,intucat insa dragoste parintilor s-a mai racit intre timp,concursul si afectiunea pe care el le va primi din partea parintilor vor fi mai reduse.
In acest mod trasaturile de agresivitate caracteristice copilului celui mai mic vor fi atenuate,De asemenea se constata o atenuare si la copilul mai mare el dandu-si seama de detronarea c.al doilea care a fost dusmanul sau,prinde sentimente mai bune fata de e si de parinti si mai ales de copilul cel mai mic D.p d v psihologic situatia cu trei copii este situatia cea mai fericita ,capabila sa dea cele mai normale si sanatoase rezultate.
Lucrurile iau o trasatura cu totul diferita la aparitia celui de al 4-lea sau al 5=lea copil.Acest copil nu este asteptat cu dragostea si infrigurarea cu care a fost primul si al doilea el este privit cu o oarecare nemultumire ,astfel devenind cazul copilului nedorit,socotit ca o sarcina ptr.fam atat d.p.d.v familial, social cat si economic.Daca copilul prim era imbuibat cu prea multa dragoste ,ultimul fiind nedorit este tratat cu raceala.Urmarea poate fi un sentiment de culpabilitate neexplicata ptr,copil care ii va sapa vointa si increderea in cei din jur,ii va inchide firea sau eventual o revolta contra fam.urmata mai tarziu de o revolta contra oricarei ordini sociale si f. curios o cautare si sete de dragoste,pe care cu greu o va gasi din cauza lipsei de incredere in oameni.
Copilul nedorit are sentimentul de a fi fost frustrat de ceva ce I se datora,anume de dreptul de a iubi si de a fi iubit,in sensul cel mai larg al cuvantului.Tot aici in acest grup al c,nedoriti trebuie grupati si copii din flori 2.Relatiile dintre copii si parinti Relatiile dintre frati si suror nu depind insa numai de ordinea nasterii ci de atitudinea parintilor.E in afara de orice indoiala ca educatia unui copil ,judecand dupa toata experienta pedagogica de veacuri,precum si dupa rezultatele obtinute de nesfarsitul sir al cercetarilor experimentale si statistice ,de laborator.,nu se poate obtine nici numai prin pedeapsa ,nici numai prin recompensa ,ci prin o justa combinare a lor.
Aceasta combinare variaza de la individ la individ ,dupa cum natura sa este mai recalcitranta sau nu ,si dupa imprejurari ,dependente de situatia sociala si economica a fam.si bunatatea sufleteasca a parintilor;uneori balanta e pastrata alteori nu,pedeapsa sau recompensa tragand mai greu in cumpana.Sa luam cazul cand balanta e in fav.metodelor corective de pedeapsa.Ecazul parintilor rai la inima de la natura sau inraiti de pe urma imp[rejurarilor prea vitrege in care au trait.La fel e cazul parintilor mult prea moralisti,preocupati intr-o masura excesiva de desavarsire morala a odraslelorlor.
In toate ac.cazuri copiii sunt pedepsiti si adeseori in modul cel mai brutal pt.cele mai mici transgresiuni ale codului familial si social.Uneori ac.pedeapsa le e aplicata chiar din senin ptr.simplu fapt ca parintii au un necaz care nu priveste cu nimic copiii;in alte cazuri pedeapsa e aplicata deoarece parintilor li se pare ca progresul copiilor merge prea incet,iar alteori fiindca sotii sunt certati sau eventual barbatul a suferit o admonestare sau pedeapsa la slujba. Rezultatele in toate aceste cazuri pot lua 2 cai;supunerea copiilor sau revolta lor.In cazul supunerii,- copilul dezv.o personalitate f.supusa care nu are nici o parere si nici o initiativa ajungand personalitati invinse,cu vointe frante ,cu mentalitate de sclav ,incapabili de a da ordine;,in societate sunt considerati copii cuminti si buni dati drept model.
Situatia lor devine neplacuta atunci cand ei parasesc fam.si intra intr-o lupta apriga a vietii;de dat aceasta ei se dovedesc niste invinsi,ptr ca sunt lipsiti de initiativa si curaj,nu stiu sa mearga pe propiile picioare si ajung sa fie repede dezarmati. In celalt caz de revolta- copilul va ajunge sa dezv.o personalitate de revoltat in care dorul razbunarii clocoteste continuu si care asteapta prima ocazie de manifestare a rebeliunii sale iar cu timpul va ajunge un revolutionar pornit contra oricarei ordine si disciplinei ,cautand sa rastoarne totul.
Daca vrei sa iubesti, fii iubit !
Iubirea e ca un val , te face sa nu mai fii stapan pe tine,ai un alt stapan , nu mai esti tu.
Shakespeare cu “Romeo si Julieta”,a adus cel mai frumos omagiu acestei varste,surprinzandu-i esenta : iubirea, apropiindu-se de eroi cu dragoste,tandrete,intelegere,facand din doi eroi simbolul iubirii adolescentine dusa pana la sacrificiul suprem.
Iubirea presupune o reciprocitate de sentimente , o certitudine a placerilor pe care nimeni si nimic nu o poate afecta.Ea nu traieste decat atata vreme cat se crede vesnica iar cei ce sunt indragostiti cu adevarat cred ca dragostea lor e vie si dincolo de mormant.Nu are cautare vesnica decat ceea ce este vesnic frumos si adevarat , adica dragostea.
Ea este un templu al tuturor , un lacas care asteapta un abur de dorinta , este un drum pavat spre eternitate Omul este si poate fi privit ca o entitate , un tot unitar.Dar este si trebuie sa fie privit si ca un punct de intersectie a multiple si diverse serii de relatii si interactiuni.
Sistemul este atat de inchis , cat si deschis , pt a se corela cu lumea si dainui Iubirea ca pasiune este una din cele mai impozante ipostaze ale iubirii in literatura. Ea se caracterizeaza prin atractie reciproca puternica, existenta unor obstacole in intalnirea sentimentului de iubire, prin incalcarea unor reguli ale comunitatii in care traiesc cei doi. In opinia lui Victor Hugo, „dragostea e chiar parte din suflet.
E un punct de foc in noi ,nemuritor si infinit ,pe care nimeni nu-l poate margini si nimic nu-l poate atinge.Il simti arzand pana in maduva oaselor si-l vezi stralucind pana in adancurile cerului.” Iubirea este unica, este absolut ireductibila, ea nu se mai repeta.Jose Ortega y Gasset spune ca „o dragoste deplina,care s-a nascut in adancul unei persoane nu poate probabil sa moara.Ramane grefata pentru totdeauna in sufletul senzitiv.
Circumstantele,departarea ii vor putea impiedica nutrirea necesara si atunci iubirea aceasta va pierde din volum,se va preface intr-un firisor sentimental,scurta vana de emotie ce va continua sa izvorasca in subsolul constiintei.Acesta e simptomul adevaratei iubiri :a fi alaturi de obiectul iubit,intr-un contact si o proximitate mai profunde decat cele spatiale In mentalitatea arhaica iubirea este considerata o mare forta .
Iubirea este o tema existenta in toate literaturile din toate timpurile. Ei i se acorda o importanta deosebita, ca experienta umana fundamentala, care difera in functie de varsta, sex, stare sociala, credinta, epoca istorica sau apartenenta culturala. In literatura romaneasca , Eminescu este poetul care a impresionat prin poeziile de dragoste.Revista ''Flacara'' sustine aceasta afirmatie:''Indeosebi , poeziile de iubire ale lui Eminescu mi se par , in acest domeniu , ca niste munti de-a pururi invesmantati in omat , in vis si in splendoare , de-a pururi inalti si neajunsi , in rasaritul frumusetii si al poeziei.
Pentru ce poezia lui Eminescu subjuga atat de dulce , atat de greu , simtirea noastra?
Dar iubirea cuprinde si dezamagiri dintre care unele au un impact asupra intregii vieti. ''Iubirea este doctrinara , ia culoarea fiecarui veac.'' Erosul inseamna iubire , pasiune , spre deosebire de termenul ''agape'' , care defineste o iubire implinita. Dragostea in sufletul unei femei e ca o scanteie ascunsa in cenusa , nu totdeauna descoperita , un vis de dominatie , dar si de supunere , e o dorinta de amabila convorbire si un adapost intr-un pustiu.
Se remarca astfel ca marii scriitori ai literaturii au abordat tema iubirii din diferite unghiuri cu rezultate de o imensa importanta pentru literatura autohtona. Faptul ca iubirea i-a atras dintotdeauna pe autorii unor opere de mare sau mica amploare este natural, caci iubirea este poate cea mai vasta sursa de inspiratie prin faptul ca este o experienta unica pentru fiecare in parte si poate fi privita sub nenumarate aspecte.
Iubirea este o tema inepuizabila si oricat s-ar scrie despre iubire, mai raman inca multe de scris. Iubirea este si va ramane tema fundamentala a literaturii tuturor prezentului, trecutului si viitorului.
Shakespeare cu “Romeo si Julieta”,a adus cel mai frumos omagiu acestei varste,surprinzandu-i esenta : iubirea, apropiindu-se de eroi cu dragoste,tandrete,intelegere,facand din doi eroi simbolul iubirii adolescentine dusa pana la sacrificiul suprem.
Iubirea presupune o reciprocitate de sentimente , o certitudine a placerilor pe care nimeni si nimic nu o poate afecta.Ea nu traieste decat atata vreme cat se crede vesnica iar cei ce sunt indragostiti cu adevarat cred ca dragostea lor e vie si dincolo de mormant.Nu are cautare vesnica decat ceea ce este vesnic frumos si adevarat , adica dragostea.
Ea este un templu al tuturor , un lacas care asteapta un abur de dorinta , este un drum pavat spre eternitate Omul este si poate fi privit ca o entitate , un tot unitar.Dar este si trebuie sa fie privit si ca un punct de intersectie a multiple si diverse serii de relatii si interactiuni.
Sistemul este atat de inchis , cat si deschis , pt a se corela cu lumea si dainui Iubirea ca pasiune este una din cele mai impozante ipostaze ale iubirii in literatura. Ea se caracterizeaza prin atractie reciproca puternica, existenta unor obstacole in intalnirea sentimentului de iubire, prin incalcarea unor reguli ale comunitatii in care traiesc cei doi. In opinia lui Victor Hugo, „dragostea e chiar parte din suflet.
E un punct de foc in noi ,nemuritor si infinit ,pe care nimeni nu-l poate margini si nimic nu-l poate atinge.Il simti arzand pana in maduva oaselor si-l vezi stralucind pana in adancurile cerului.” Iubirea este unica, este absolut ireductibila, ea nu se mai repeta.Jose Ortega y Gasset spune ca „o dragoste deplina,care s-a nascut in adancul unei persoane nu poate probabil sa moara.Ramane grefata pentru totdeauna in sufletul senzitiv.
Circumstantele,departarea ii vor putea impiedica nutrirea necesara si atunci iubirea aceasta va pierde din volum,se va preface intr-un firisor sentimental,scurta vana de emotie ce va continua sa izvorasca in subsolul constiintei.Acesta e simptomul adevaratei iubiri :a fi alaturi de obiectul iubit,intr-un contact si o proximitate mai profunde decat cele spatiale In mentalitatea arhaica iubirea este considerata o mare forta .
Iubirea este o tema existenta in toate literaturile din toate timpurile. Ei i se acorda o importanta deosebita, ca experienta umana fundamentala, care difera in functie de varsta, sex, stare sociala, credinta, epoca istorica sau apartenenta culturala. In literatura romaneasca , Eminescu este poetul care a impresionat prin poeziile de dragoste.Revista ''Flacara'' sustine aceasta afirmatie:''Indeosebi , poeziile de iubire ale lui Eminescu mi se par , in acest domeniu , ca niste munti de-a pururi invesmantati in omat , in vis si in splendoare , de-a pururi inalti si neajunsi , in rasaritul frumusetii si al poeziei.
Pentru ce poezia lui Eminescu subjuga atat de dulce , atat de greu , simtirea noastra?
Dar iubirea cuprinde si dezamagiri dintre care unele au un impact asupra intregii vieti. ''Iubirea este doctrinara , ia culoarea fiecarui veac.'' Erosul inseamna iubire , pasiune , spre deosebire de termenul ''agape'' , care defineste o iubire implinita. Dragostea in sufletul unei femei e ca o scanteie ascunsa in cenusa , nu totdeauna descoperita , un vis de dominatie , dar si de supunere , e o dorinta de amabila convorbire si un adapost intr-un pustiu.
Se remarca astfel ca marii scriitori ai literaturii au abordat tema iubirii din diferite unghiuri cu rezultate de o imensa importanta pentru literatura autohtona. Faptul ca iubirea i-a atras dintotdeauna pe autorii unor opere de mare sau mica amploare este natural, caci iubirea este poate cea mai vasta sursa de inspiratie prin faptul ca este o experienta unica pentru fiecare in parte si poate fi privita sub nenumarate aspecte.
Iubirea este o tema inepuizabila si oricat s-ar scrie despre iubire, mai raman inca multe de scris. Iubirea este si va ramane tema fundamentala a literaturii tuturor prezentului, trecutului si viitorului.
miercuri, 6 august 2008
marți, 5 august 2008
Va spunem un bun venit !
Acest blog a fost creiat pentru acest scop -
Scopul lui Dumnezeu in istorie este crearea unei comunitati a totcuprinzatoare de oamenI plini de iubire,comunitate care Il cuprinde si pe El Insasi ca Sustinatorul si Membrul ei cel mai slavit.
Articolele postate au rolul deasemeni de a lămuri anumite întrebări şi de a dezbate anumite teme şi subiecte. Sunt acceptaţi toţi cei care vor să participe la discuţii şi sper ca acestea să se facă cu disciplină şi ordine fără tendinţe de manipulare, insultare, batjocoră …
Articolele postate au rolul deasemeni de a lămuri anumite întrebări şi de a dezbate anumite teme şi subiecte. Sunt acceptaţi toţi cei care vor să participe la discuţii şi sper ca acestea să se facă cu disciplină şi ordine fără tendinţe de manipulare, insultare, batjocoră …
Ţin să precizez că nu se va da curs întrebărilor nebune, aici fiind cuprinse întrebările cu scop de a închide sau care nu au un raspuns clar şi cel ce întreabă ştie asta, etc …
Comentariile vor fi moderate la sânge, orice atitudine de dispreţ, discriminare, acuzaţii vor fi şterse şi persoanele care insistă cu atitudini răzvrătite for fi spămuite !
Comentariile vor fi moderate la sânge, orice atitudine de dispreţ, discriminare, acuzaţii vor fi şterse şi persoanele care insistă cu atitudini răzvrătite for fi spămuite !
Va multumim !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
